Visam

Urletul viscolului m-a inchis in el,
Aripi de furtuni imi lovesc obrajii si imi insangereaza buzele,
Picaturi de rosu pe imaculatul zapezii.

Visam ca merg pe un pod deasupra unui lac inghetat.
Deodata, alunec si cad. Ma zbat sa ies la suprafata, in timp ce gheata se solidifca deasupra mea. Niciun scancet, doar respiratia sacadata si sufocarea...

Destin

Pendula din lemn. Masina de scris veche inconjurata de petale ofilite de trandafir. Camera mirosind intens a coji de portocale.

O raza pierduta se odihnea pe chipul sau ingandurat.
Deschise fereastra lasand aerul proaspat de octombrie sa-l invaluie.

"Te iubesc".

Pleca grabit.

Aleea imprejmuita de tei imensi il conduse catre bancuta lui albastra.
Liniste.

"Te iubesc."

Doar fosnetul frunzelor aramii si toamna.

Observa ca pe zidul din spatele bancutei aparuse un desen. Un copac imens, o fata cu o carte in mana, langa ea o pisica si inscriptia: "Visul este destin".

"Te ..."

Se aseza pe bancuta albastra si incepu sa viseze la o camaruta mirosind intens a portocale, la o masina de scris veche inconjurata de petale ofilite de trandafir, la o pendula din lemn.

Melancolic

Degetele lui managiau pagina ingalbenita, sorbindu-i intelesul. Noaptea plutea in camera slab luminata.
Brusc, lasa cartea sa cada si se ridica de pe fotoliul vechi, indreptandu-se spre fereastra deschisa. Satul se lasa invaluit in lumina lunii pline.
Isi aducea aminte acel apus, rapa, dealul de pe care se zareau luminile oraselului indepartat.

"Uneori, as vrea sa uit de tot. Sa alerg pe marginea rapei. Sa plutesc printre stele... sa pot saruta cerul."

O pala de vant ii mangaie obrajii inlacrimati.

"Uneori, as vrea sa uit de tot.
Poate daca ar exista o vraja, un descantec, pe care sa-l rostesti si dintr-o data tristetea sa se topeasca."

"Nu-i nimic", ii raspunse noaptea.
"Inchide ochii si asculta-mi cantecul.
Pana maine, totul va fi numai un vis."