Lavinia intra in micutul parc, imprejmuit de case vechi, care ani de-a randul ii pastrase visele si ii ascultase dorintele.
Tei inalti o mangaiau cu umbra lor in timp ce desena.
Incerca sa sa concentreze si sa ignore gandurile care o infiorau si ii intunecau sufletul. Insa desenul prindea viata, valuri de teama inundand ochii personajului. Apoi flacarile, care inghiteau tot.
Arsurile de pe mana stanga ii aduceau mereu aminte de accident. Incendiul care arsese din temelii vila in care locuia impreuna cu parintii ei. Din fericire, nimeni nu fusese ranit grav.
Insa cosmarul... Mereu acelasi cosmar.
"Totusi, astazi va fi o zi speciala."
De-odata, un tanar inalt, brunet, cu ochi verzi si limpezi se apropie de ea.
Inima Laviniei incepu sa bata cu putere.
-Buna. Scuza-ma ca te deranjez, pe aici este vreun club, bar, orice, numit Arena? Am cautat peste tot... trebuie sa duc asta cuiva, si ii arata un caiet.
Lavinia zambi. Matusa Sara ii vorbise de multe ori despre Arena: "Niciodata sa nu intri acolo! Acolo este casa diavolului!". Tot cartierul o cunostea pe Matusa Sara: ghicea in cafea, in carti si in palma.
-Da, este la cateva strazi distanta de aici! Pot sa te conduc! raspunse fata. "O ocazie perfecta pentru a-l vizita pe diavol" isi spuse ea amuzata.
-Multumesc. Numele meu este Sorin.
-Lavinia, incantata!
Intr-adevar, acea zi parea a fi mai mult decat promitatoare.
de ce am impresia ca o sa ma indragostesc de lavinia?:))
RăspundețiȘtergere